Adieri

1
129

adieri

Adieri

În călimară muiat-am pana să scriu
Ieșit-au litere șchioape cu aspect neguriu
Așezate stingher pe coala rece și albă
Dorind să-mpletească trist dorului salbă.

Galbenul cald surâde prin geam
Amintirea fiorului ce azi nu-l mai am
Mătură frunzele toamnei în parc
Inima-n piept stă strânsă ca-n țarc.

Vânt singuratic îmi șoptește prin horn
Se-avântă, se stinge ca o suflare în corn
Și-ațâță scântei de flăcări în vis
Cerneala devine de-un roșu aprins.

Iar literele grave ușor se-arcuiesc
Cuvinte secate în tâmple-mi zvâcnesc
Fiorul mă trece, e muza ce-ar vrea
Vinul tristeții cu sete să-l bea…

1 COMMENT

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.