Atinge-o și îți vei aminti!

Aurora Boreală, mirajul care m-a fascinat dintotdeauna, va deveni realitate. Și nu oricum, pentru că va fi în luna noastră de miere. Majoritatea tinerilor își petrec aceste zile memorabile în insule însorite. Noi avem o dorință de suflet, un alt fel de insulă, selenara Islanda. Islanda, acolo unde cerul se coboară să te mângâie în nopțile lungi și friguroase ale nordului, invitându-te la visare. O simfonie auzită doar de sufletul tău însingurat. Luminile cerului într-o continuă mișcare, ca faldurile rochiei Aurorei, zeița zorilor în adierea discretă stârnită de Boreas- zeul vânturilor, într-un diafan dans al mirilor.

Culorile cerului Aurorei mi-au rămas întipărite în minte… Îmi stârnesc o amintire, despre ceva drag și familiar… aaaa, mama! Sunt culorile rochiei ei pentru nunta mea. Ce coincidență! Dar nu, nimic nu e întâmplător și mai ales când în tăcere, în gând apare mama.

Mama… las sentimentele să plutească în voie, asemenea valurilor de lumini tăcute ale Aurorei. .. Eram atât de mică… și fragilă… iar mama avea grijă să mă vegheze de nimeni știută. Îmi amintesc prima serbare la grădiniță. Nu aveam cei trei ani împliniți. Aveam emoții, nimeni lângă mine, iar poezia era atât de lungă pentru puterea mea… Și totuși, mama… înainte de serbare mi-a prins în piept o fundiță roșie și mi-a spus – Nu vei fii singură acolo, sunt eu, aici, la pieptul tău, prinsă-n fundiță. Atinge-o și îți vei aminti!

Și uite-așa, la fiecare examen al vieții, mama nu a uitat să-mi pună în taină un mic talisman în piept. Nu era nevoie de cuvinte, știam că ea este la pieptul meu, amintindu-mi. Am ajuns omul încrezător în steaua mea, ceea ce sunt, prin gestul ei protector și gingaș.

Acum, emoțiile nunții mele o copleșesc. Se teme de neputința ei. Are nevoie să o fac să mă simtă aproape de pieptul ei…

Rochia în culorile apelor luminii Aurorei Boreale…

Gata, am găsit! Nu poate fi ceva mai potrivit! Talismanul nostru de suflet, o fundiță. Nodul fundiței ne va ține legate, amintindu-ne.  Un dar delicat încărcat cu grijă și recunoștință.

Da mamă, când te vei simți copleșită, nu vei fii singură acolo. Voi fi la pieptul tău, prinsă-n fundiță. Atinge-o și îți vei aminti!

Alte compuneri:

Aroma cafelei la Bluna

Drumul spre stele

Dreptul la vacanță

Spring SuperBlog 2019