Onna-bugeisha – femeia din clasa samurailor

1
319

onna-bugeisha

Onna-bugeisha Femeia din clasa samurailor, este femeia care se pregătește pentru jigai (versiunea feminină a seppuku). Adică să-și urmeze soțul în moarte.

Întreținerea gospodăriei a fost principala datorie a femeilor din clasa samurailor. Cu atât mai mult cu cât soții războinici erau frecvent antrenați în lupte. Soția, sau okugatasama (adică cea care rămâne în casă), a fost lăsată să gestioneze toate treburile familiei, să aibă grijă de copii și poate chiar să se apere prin forță. Din acest motiv, multe onna-bugeisha, femei din clasa samurailor s-au antrenat să folosească o ko-naginata (un fel de suliță) sau un kaiken (un pumnal cu două tăișuri, de 20-25 cm lungime) într-o artă numită tantojutsu (aptitudinea mânuirii cuțitului). Putea să le folosească pentru a-și proteja gospodăria, familia și onoarea dacă era nevoie.

Trăsăturile valoroase pentru onna-bugeisha, femeia din clasa samurailor au fost umilința, ascultarea, auto-controlul, puterea și loialitatea. În mod ideal, o soție de samurai era calificată să gestioneze proprietatea, să țină evidențe, să se ocupe de chestiuni financiare. Dar în principal să-și educe copiii și să se îngrijească de părinții în vârstă.

Pe măsură ce perioada Tokugawa a progresat, s-a pus un accent  tot mai mare pe educație. De ceea educația femeilor începând de la o vârstă fragedă a devenit importantă pentru familii și pentru societate în ansamblu. În condițiile de căsătorie au început să cântărească inteligența și educația, ca atribute dorite pentru o soție, alături de atractivitatea fizică.

Aceasta a adus pentru femei provocarea de a învăța și a se cultiva. Aproape toate femeile din clasa samurailor spre sfârșitul perioadei Tokugawa (1603-1968) fiind literate.

Femeie în kimono Benkei -Pictată de Utagawa Kuniyoshi 1844

Femei samurai legendare

onna-bugeisha Chiyo

Statuia lui Yamauchi Chiyo cu calul pe care l-a dat soțului ei (sursa- Wikipedia)

Chiyo, soția lui Yamauchi Kazutoyo, a fost mult timp considerată soția ideală printre samurai. Potrivit legendei, ea și-a făcut kimonoul dintr-un mozaic de pânze vechi. Astfel a economisit bani pentru a-i cumpăra soțului un cal, care l-a condus în multe lupte. Ca soție înțeleaptă și frumoasă și-a ajutat soțul de a deveni dintr-un samurai obișnuit guvernatorul unei întregi provincii.

onna-bugeisha Jingu

Împărăteasa Jingu – pictată de  Tsukioka Yoshitoshi (1880)

Împărăteasa Jingu (169-269) și-a folosit abilitățile pentru a iniția schimbări economice și sociale. Ea a fost recunoscut ca legendara Onna bugeisha femeia din clasa samurailor care a condus o invazie a Coreei în anul 200 după ce soțul ei Chuai, al paisprezecelea împărat al Japoniei, a murit în luptă. Potrivit legendei, ea a condus cucerirea japoneză miraculoasă a Coreei fără a vărsa o picătură de sânge. În ciuda controverselor care îi înconjoară existența și realizările sale, ea a fost un exemplu pentru toate femeile din clasa samurailor.

În 1881, împărăteasa Jingu a devenit prima femeie care a fost prezentată pe o bancnotă japoneză.

Dacă v-am aprins interesul pentru Istoria samurailor, puteți citi cartea lui Robert Calvet

 

Personaj emblematic al istoriei japoneze, samuraiul întruchipează înainte de toate valorile aristocratice ale perioadei feudale. Însă această figură centrală ne introduce de asemenea în toate aspectele unei vechi civilizații. Civilizația onoarei și a efortului de voință dincolo de morală. O civilizație a renunțării și a singurătății, în care sacrificiul ritual al propriei vieți apare că un sfârșit inevitabil.

Cavaler sau simplu țăran, supus unor reguli de educație foarte stricte, tânărul samurai dobândește statutul sau definitiv la vârstă de treizeci de ani, în urmă unei ceremonii de inițiere în cadrul căreia i se conferă un nume și o sabie.

 

1 COMMENT

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.