pictură de David Alexandru
Pictând în gând
Îmbrățișarea rece a mării și a brațelor tale fierbinți
Mângâie trista mea herghelie de gânduri
Cum soarele calmează agitația apei
Când norul de furtună o incită.
Ne răsucim plutind în valsul mistic al îmbrățișării
Împrăștiind în univers unde de sunete suave,
Ce înconjoară cu blândețe în zări o navă obosită
Ce-și strigă cu amar singurătatea.
Întâlnirea lor fac valurile să miște,
Sărutând nisipul înfierbântat
Al fragilului dar semețului țărm
Care aștepta clipa pentru a izvorî cu sete
Viață pe răbdătorul pământ.
Mireasma florilor de caprifoi
Va alerga spre mare spre a ne-mbăta
Și-ncununa iubirea.
